Esodo 5
Și după aceea Moise și Aaron au intrat și au spus lui Faraon: Astfel spune DOMNUL Dumnezeul lui Israel: Lasă poporul meu să plece, ca să îmi țină o sărbătoare în pustie.
Și Faraon a spus: Cine [este] DOMNUL, ca să ascult de vocea lui pentru a lăsa pe Israel să plece? Nu-l cunosc pe DOMNUL, nici nu voi lăsa pe Israel să plece.
¶ Iar ei au spus: Dumnezeul evreilor s-a întâlnit cu noi; lasă-ne să mergem, te rugăm, [într-o] călătorie de trei zile în deșert și să sacrificăm DOMNULUI Dumnezeul nostru, ca nu cumva el să cadă asupra noastră cu ciumă sau cu sabie.
Și împăratul Egiptului le-a spus: Moise și Aaron, de ce eliberați poporul de la muncile lui? Mergeți la poverile voastre.
Și Faraon a spus: Iată, poporul țării, acum [ei sunt] mulți și îi faceți să se odihnească de poverile lor.
Și Faraon a poruncit în aceeași zi asupritorilor poporului și ofițerilor lor, spunând:
Să nu mai dați poporului paie pentru a face cărămidă, ca până acum, să meargă ei să își adune paie.
Și numărul de cărămizi, pe care l-au făcut până acum, să le impuneți; nu scădeți [nimic] din el, pentru că [sunt] leneși; de aceea strigă, spunând: Lasă-ne să mergem [și] să sacrificăm Dumnezeului nostru.
Îngreunați munca acestor oameni, ca ei să ostenească în ea; și să nu dea atenție la cuvinte deșarte.
¶ Și asupritorii poporului au ieșit și ofițerii lor și au vorbit poporului, spunând: Astfel spune Faraon: Nu vă voi da paie.
Mergeți, procurați-vă paie de unde le puteți găsi; totuși nimic din munca voastră nu va fi micșorat.
Așa că poporul a fost împrăștiat prin toată țara Egiptului să adune miriște în loc de paie.
Și asupritorii [îi] grăbeau, spunând: Împliniți muncile voastre, sarcinile [voastre] zilnice, ca și când erau paie.
Și ofițerii copiilor lui Israel, pe care asupritorii Faraonului i-au pus peste ei, au fost bătuți [și] întrebați: Pentru ce nu ați împlinit sarcina voastră în facerea de cărămizi deopotrivă ieri și azi, ca până acum?
¶ Atunci ofițerii copiilor lui Israel au venit și au strigat la Faraon, spunând: Pentru ce te porți astfel cu servitorii tăi?
Nu este dat [niciun] pai servitorilor tăi și ne spun: Faceți cărămizi! Și, iată, servitorii tăi [sunt] bătuți; dar vina [este] în propriul tău popor.
Dar el a spus: Voi [sunteți] leneși, [sunteți] leneși; de aceea spuneți: Lasă-ne să mergem [și] să sacrificăm DOMNULUI.
Duceți-vă acum și lucrați; căci nu vi se va da [niciun] pai, totuși veți da același număr de cărămizi.
Și ofițerii copiilor lui Israel au văzut [că] [erau] într-o [situație] rea, după ce s-a spus: Nu veți micșora [nimic] din sarcina voastră zilnică de cărămizi.
Și l-au întâlnit pe Moise și pe Aaron, care stăteau în picioare pe cale, pe când veneau de la Faraon,
Și le-au spus: DOMNUL să privească spre voi și să judece; fiindcă ați făcut mirosul nostru să fie detestat în ochii lui Faraon și în ochii servitorilor săi, să pună o sabie în mâna lor pentru a ne ucide.
Și Moise s-a întors la DOMNUL și a spus: Doamne, pentru ce te-ai purtat atât de rău cu acest popor? De ce oare m-ai trimis?
Căci de când am venit la Faraon să vorbesc în numele tău, el a făcut rău acestui popor; și nu ai eliberat nicidecum pe poporul tău.