Ebrei 1

1

¶ Dumnezeu, care în multe dăți și în diferite feluri, le-a vorbit odinioară părinților prin profeți,

2

În aceste zile de pe urmă ne-a vorbit prin Fiul [său], pe care l-a pus moștenitor a toate, prin care a și făcut lumile;

3

Care, fiind strălucirea gloriei [lui] și întipărirea persoanei lui și susținând toate prin cuvântul puterii lui, după ce a făcut prin el însuși curățarea păcatelor noastre, s-a așezat la dreapta Maiestății în înălțime;

4

Fiind făcut cu atât mai bun decât îngerii, cu cât a obținut prin moștenire un nume nespus mai bun decât ei.

5

¶ Căci, căruia dintre îngeri i-a spus el vreodată: Tu ești Fiul meu, astăzi te-am născut? Și din nou: Eu îi voi fi Tată și el îmi va fi Fiu?

6

Și din nou, când îl aduce în lume pe întâiul născut, el spune: Și să i se închine toți îngerii lui Dumnezeu.

7

Și despre îngeri spune: Cel ce îi face pe îngerii lui duhuri și pe servitorii lui o flacără de foc.

8

Dar Fiului îi [spune]: Tronul tău, Dumnezeule, [este] pentru totdeauna și întotdeauna; un sceptru al dreptății [este ]sceptrul[ ]împărăției tale.

9

Tu ai iubit dreptatea și ai urât nelegiuirea; de aceea Dumnezeu, Dumnezeul tău, te-a uns cu untdelemnul veseliei mai presus de tovarășii tăi;

10

Și tu, Doamne, la început ai întemeiat pământul; și cerurile sunt lucrarea mâinilor tale;

11

Ele vor pieri, dar tu rămâi; și toate se vor învechi precum o haină;

12

Și ca pe un veșmânt le vei face sul și vor fi schimbate; dar tu ești același; și anii tăi nu vor înceta.

13

Și căruia dintre îngeri i-a spus vreodată: Șezi la dreapta mea, până voi face pe dușmanii tăi sprijinul piciorului tău?

14

Nu sunt toți duhuri servitoare, trimise să servească pentru cei ce vor fi moștenitori ai salvării?